Revista Braniz
24 lunie
7 minute de citit

Scris de

Patru adevăruri esențiale pe care trebuie să le știe noii părinți

Sperați să fiți pregătiți 100% pentru a fi părinți și pentru toate provocările acestei etape?

Având nenumărate lucruri de făcut și atâta volum de informație de digerat, câteodată poate fi copleșitoare pregătirea pentru sosirea bebelușului. Cum să știți să prioritizați ceea ce contează când nu ați mai trecut prin așa ceva? Ce TREBUIE să știți? Veți vedea că unele lucruri sunt absolut necesare, pe când altele mai pot aștepta. Este imposibil să vă puteți pregăti pentru toate provocările ce vor veni.

La scurt timp după ce bebele va sosi, anumite lucruri vor începe să ceară mai multă atenție. Vă veți trezi că, dintr-o dată, căutați obsesiv soluții pe internet. Acest lucru este, desigur, un mod minunat de a învăța și de a primi ajutor, însă nu veți găsi „imaginea de ansamblu”. Aveți nevoie de o înțelegere mai profundă a naturii și nevoilor bebelușului vostru, precum și informații despre cele mai comune greutăți postpartum. Acestă cunoaștere vă va înzestra și vă va crește încrederea în voi ca părinți. Noua perspectivă vă va ajuta să evitați confuzia, frica, frustrarea și va preveni deconectarea de copilul și intuiția voastră. Părinții îmi spun că aceste patru adevăruri esențiale au schimbat totul pentru ei.

 

1. Bebelușii nu sunt la fel!

Bebelușii sunt diferiți atunci când vine vorba despre temperament sau, cu alte cuvinte, comportamentul lor și răspunsurile lor la oamenii din jur și la mediul înconjurător diferă.

Bebelușii au nevoi specifice, la fel cum au copiii și adulții.

Dacă ar fi să observați un grup de mămici având grijă de nou-născuții lor într-un spațiu public, ați putea vedea derulându-se trei scenarii diferite. O mamă își supraveghează copilul în cărucior cum adoarme liniștit. O altă mamă umblă și își leagănă copilul în timp ce acesta este agitat, încercând să-l ajute să se relaxeze și să adoarmă. O a treia mamă își ia „la revedere” și pleacă într-o grabă mare pentru a ajunge acasă să adoarmă copilul ca să nu piardă somnul de peste zi. 

Bebelușii care sunt agitați sau cei care se împotrivesc somnului pot fi foarte greu de îngrijit atunci când vine vorba despre somn. Acești bebeluși au nevoie de acele lucruri pe care părinții le numesc „cârje”. Totuși, legânatul, hrănitul, suzetele, etc., nu sunt cârje, ci sunt unelte salvatoare pentru părinții cu copii sensibili sau energici. 

Nu vă îngrijorați cu privire la ceea ce fac alți copii și la cum e somnul lor. În schimb, concentrați-vă pe intuiția voastră de părinți în a recunoaște și îndeplini nevoile unice ale micuțului vostru. 

 

2. Bebelușii nu se pot liniști sau alina singuri atunci când nu se simt bine. 

Chiar și bebelușii care par relaxați au nevoie de părinții lor pentru a-și regla emoțiile atunci când nu se simt bine sau sunt supărați. Desigur, factorii supărători și nivelul de stres pe care îl tolerează fiecare diferă foarte mult. Dar toți bebelușii și copiii mici se bazează pe părinții lor pentru suport emoțional câteodată până când creierul lor este capabil de auto-reglare în jurul vârstei de 4-5 ani.

Este impotrant să știți acest lucru din trei motive 

a. Când copiii cresc și se dezvoltă în primii ani de viață, aceștia vor experimenta foarte multe schimbări dureroase și pline de disconfort care pot dura săptămâni la rând și care cauzează tulburări de somn. Bebelușii au nevoie de părinții lor pentru a-i susține prin a fi înțelegători, prin a le oferi alinare și reasigurare în acele momente.

b. “Auto-liniștire” este o expresie pe care o veți auzi des. De exemplu, atunci când bebelușul adoarme de unul singur și, dacă se trezește, adoarme singur la loc, se numește auto-liniștire. Desigur, mulți părinți vor ca bebelușii lor să învețe să facă asta ca să poată dormi toată noaptea fără întreruperi. Dar unii bebeluși au nevoie de foarte multă răbdare și creativitate din partea părinților lor pentru a învăța să adoarmă singuri pentru că ei nu se simt deloc bine când sunt obosiți. 

Bebelușii sensibili se vor simți groaznic atunci când vor fi obosiți și, cu atât mai mult, dacă vor deveni supra-solicitați, vor avea dificultăți în a adormi. Acești bebeluși au nevoie, în mod tipic, ca părinții lor să-i țină în brațe pentru a se liniști. Această nevoie poate fi foarte greu de satisfăcut atunci când părinții vor să-i învețe să se liniștească singuri și să adoarmă fără ajutor. 

Nu întreceți limita cu copilul vostru sensibil. Concentați-vă pe a-i construi bebelușului siguranța și încrederea și veți putea, apoi, să-i adânciți și îmbunătățiți somnul cu succes. De asemenea, dacă îi oferiți ajutorul de fiecare dată când copilul îl cere, va învăța cu timpul să se liniștească și fără ajutor.

3. Cei mai mulți nou-născuți NU învață să doarmă bine de unii singuri. 

Există mituri pe care oamenii le cred cu privire la somnul bebelușilor și ideea că aceștia învață să doarmă și de unii singuri este unul din ele. Dacă vă așteptați ca nou-născuții să învețe singuri cum să doarmă bine ziua sau cum să doarmă toată noaptea singuri în pătuțul lor, veți sfârși prin a vă simți frustrați și prin a crede că faceți voi ceva greșit.

Dacă veți căuta pe internet statistici cu privire la deprivarea de somn, veți vedea cât de comună este aceasta în rândul părinților. Nu faceți voi nimic greșit dacă bebelușul vostru se trezește des noaptea sau preferă somnuri scurte ziua. Acest lucru este foarte normal. Chiar trebuie să vă așteptați să fiți treziți noaptea primii 2-3 ani atunci când este nevoie de alinarea voastră. Uitați de somn lung ziua; bebelușii au nevoie de somnuri de 20-45 de minute până în jurul vârstei de 4 luni.

 

Copiii mici depind, de obicei, de ghidarea părinților lor pentru a dezvolta obiceiuri de somn sănătoase. De aceea există nenumărate cărți despre somnul copiilor, mulți consultanți și multe cursuri disponibile. Totuși, asta nu înseamnă că aceste surse au toate răspunsurile. 

 

Învățarea somnului poate fi foarte complicată pentru unii bebeluși. Mai mult de atât, temperamentul copiilor voștri pot face progresul foarte dificil. Metodele tradiționale sunt, de obicei, fără vreun rezultat pentru temperamentele sensibile și energice. Posibil ca unele dintre aceste metode să nici nu vă placă. Regulile de antrenare a somnului pot fi chiar împotriva instinctelor voastre și a nevoilor copiilor voștri. Din acestea motive, unii oameni aleg să doarmă împreună cu bebelușii, în timp ce alții caută metode de mijloc precum cele pe care le transmit eu. Voi știți ce este cel mai bine pentru familia voastră. 

 

Câteva din lucrurile de mai jos pot cauza, de asemenea, probleme de somn.

 

4. Câteva probleme frecvente care pot îngreuna lucrurile.

Anumite probleme de sănătate atât ale copiilor, cât și ale părinților, sunt foarte importante și trebuie să știți despre ele dacă vreți să fiți pregătiți pentru a le putea gestiona. Desigur, nimeni nu vrea provocări extra în timp ce devine părinte, însă este bine să știți despre aceste lucruri din moment ce pot apărea și sunt chiar frecvente în primele luni de viață.

a. Părinții sunt prinși de multe ori cu garda jos când vine vorba despre problemele de sănătate ce apar în primele luni. Pregătiți-vă pentru probleme în hrănire: reflux gastroesofagian, intoleranțe alimentare, alergii, probleme anatomice legate de atașamentul limbii și a buzelor, colici. Deseori acestea sunt interconectate. Căutați doctori și experți care sunt familiari cu aceste lucruri pentru a evita să aveți voi de muncit să le descoperiți. Găsiți un medic care vă ascultă. Încredeți-vă în intuiția voastră și căutați mai multe păreri. Părinții au, de obicei, dreptate atunci când își urmează intuiția.

b. Depresia și anxietatea postpartum sunt frecvente. Din păcate, aceste diagnostice sunt subraportate și, de cele mai multe ori, nu sunt tratate. 1 din 7 femei dezvoltă depresie postpartum și 1 din 10 femei dezvoltă anxietate postpartum. Este important de știut că și tații pot dezvolta depresie și anxietate postpartum, există o rată de 5-10% în dreptul lor. Ceea ce experții denumesc tristețe postpartum (baby blues) poate deveni o problemă de sănătate mentală dacă persistă mai mult de 3 săptămâni. Specialiștii ar trebui să trateze aceste lucruri în cunoștință de cauză. 

Aceste tulburări postpartum pot apărea sau se pot înrăutăți oricând în primul an după naștere, în special dacă alăptați. A le controla în timp ce aveți grijă de un copil nu va fi ușor și veți avea nevoie de extra-suport! Puteți găsi ajutor online pe www.postpartum.net, site care explică ce semne ar trebui să vă dea de gândit (nu vă simțiți voi înșivă sau simțiți teamă și îngrijorare constante) și oferă ajutor 24h/24. 

Țineți minte că deprivarea de somn este factorul numărul unu care cauzează sau înrăutățește o tulburare de sănătate mentală. A rezolva această cauză este felul prin care putem scădea șansa de apariție. 

c. Somnul copilului vostru poate fi afectat puternic de dezvoltarea mentală și fizică, de creștere, de anxietatea de separare și de erupțiile dentare. Totul depinde de cât de sensibil este copilul vostru. Dacă somnul copilului vostru este întrerupt frecvent sau el necesită multă energie din partea voastră, aduceți-vă aminte că nu se poartă urât și nici voi nu ați făcut ceva greșit. Există motive pentru un somn prost și pentru un comportament rău. Sunt toate șansele ca bebelușul/copilul vostru să nu se simtă bine și să aibă nevoie de alinare. 

Urmăriți-mă pe Facebook, Instagram, LinkedIn sau vizitați website-ul meu pentru mai multe informații!

Tradus de Mădălina Brencus

Înțelegând regresiile de somn

Ce știți despre regresiile de somn? Sunt sursele voastre ușor de înțeles și descifrat?

În experiența mea de consultant în somn, regresiile de somn sunt înțelese greșit de publicul larg. Sunt foarte multe resurse online care vorbesc despre regresii. Însă multe dintre ele sunt seci, prea medicale sau care ne fac confuzi. Ar putea să pară că nimeni nu are răspunsurile pe care le căutați. Proasta înțelegere a regresiilor de somn poate face părinții să se auto-blameze pentru problemele de somn ale copiilor lor și să creadă că se întâmplă altceva cu ei. Deseori experții și prietenii vă pot da sfaturi care să nu vă fie de folos pentru că poate nici ei nu înțeleg regresiile de somn. Nu e surprinzător faptul că părinții se simt copleșiți și suprasolicitați în aceste perioade. Lipsa de somn e suficient de grea în sine.

 

Dacă doriți să vă înarmați cu informații importante despre cauzele și semnele regresiilor de somn, ce simte copilul vostru și impactul regresiilor asupra somnului, continuați să citiți. Veți învăța și ce are nevoie copilul de la voi, cum să îi susțineți dezvoltarea optimă și câteva idei despre cum puteți îmbunătăți somnul în timpul regresiilor.

 

În primul rând, ce este aia o regresie a somnului?

 

Experții spun că regresia somnului este o perioadă care durează aproximativ o lună, perioadă în care copiii experimentează o perturbare a somnului cauzată de dezvoltarea lor. Această definiție este adevărată, dar nu adresează detaliile. Care etape ale dezvoltării perturbă somnul? De ce este somnul mai rău în acel timp? Cum se simt copiii în acea perioadă? Cunoștința e putere. Învățând specificul regresiilor vă va ajuta să fiți răbdători și empatici vis-a-vis de copilul vostru. 

 1. Salturi mentale. Aceste perioade durează între 1 și 6 săptămâni, timp în care copiii progresează mental. Acestea au loc lunar sau tot la două luni sau mai mult, depinde de vârstă sau de alți factori. Ele au loc de-a lungul copilăriei, dar este o adevărată provocare să găsești informații corecte despre perioadele salturilor mentale după vârsta de 18 luni. Din experiența mea, salturile mentale pot să aibă loc oricând. 

În timpul salturilor mentale, copii avansează și învață. Aceștia își dezvoltă noi abilități, își rafinează abilitățile motorii, observă lumea din jurul lor și învață cum să comunice. Este extraordinar! Poate fi greu pentru unii să spună exact când au loc aceste salturi, doar dacă părinții observă semnele și noile achiziții. Dar părinții ai căror copii sunt sensibili (indiferent de nivelul de sensibilitate) vor observa schimbări bruște la aceștia și poate nu vor știi de ce. Copiii sensibili simt atât disconfortul, cât și emoțiile într-un mod intens și devin deranjați ușor.
Bebelușii și copiii mici se simt agitați, conectați, inconfortabil, suprastimulați și experimentează durere. Poate deveni foarte grea pentru ei adormirea și somnul lor va fi foarte superficial în această perioadă. În momente ca acestea, copiii se împotrivesc adormirii, sar peste unele somnuri de zi, sunt foarte activi seara târziu și se trezesc devreme.
*Este important de știut că nici bebelușii, nici copiii nu sunt echipați cu abilitatea de a se auto-liniști atunci când nu se simt bine și când sunt supărați. Din momentul în care se nasc, ei își dezvoltă continuu o conștientizare emoțională și controlul asupra lor, dar creierele lor sunt incapabile de auto-reglaj până la 4-5 ani. Unii copii arată semne că învață cum să se liniștească singuri de la vârste fragede (suptul degetului, de exemplu), în timp ce alții au nevoie de mult mai mult suport un timp mai îndelungat.

2. Erupțiile dentare. Perioadă acestora poate fi blândă și trece neobservată pentru unii copii. Unii experți cred că erupțiile dentare nu deranjează somnul copiilor până când dintele taie gingia. Dar bebelușii sensibili pot simți migrarea dinților în gingie săptămâni sau luni de zile înainte să-și facă apariția. Disconfortul poate fi deja suficient de mare încât să întrerupă somnul din momentul în care bebelușul începe să molfăie sau să-și muște degetele sau jucăriile. 

Durerile acestea pot fi în valuri, ceea ce poate face părinții să fie confuzi, dar măcar aveți o perioadă scurtă de ușurare și voi, și copiii voștri.
În perioadă asta, copiilor le va fi greu să adoarmă și să doarmă. Poate chiar se vor împotrivi somnului și vor dormi mai puțin. Este posibil să se trezească și să stea aiurea noaptea și să prezinte un întreg amalgam de emoții.

3. Puseele de creștere. În aceste perioade, copiii se hrănesc mai mult pentru câteva zile și dorm mai mult, timp în care corpul lor crește. Poate fi adorabil să vezi un copil care devorează tot ce îi dai să mănânce. Dar poate fi și epuizant sau copleșitor. În aceste perioade sunt foarte solicitanți, agitați și au dureri fizice de creștere. Unii bebeluși parcă vor să stea constant la sân, zi și noapte, pentru o zi sau mai multe la rând. Să nu fiți surprinși dacă copilul are somnul întrerupt din cauza durerilor sau din cauza foamei. 

Unii copii se întorc la mesele de peste noapte chiar dacă nu au mai avut acest obicei de săptămâni sau luni de zile. Ori de câte ori bebelușul vostru dă semne de foame, hrăniți-l! Să nu vă fie teamă să-l lăsați să se întoarcă la mâncatul în timpul nopții. A-i îndeplini nevoile va sedimenta siguranța și îl va ajuta să se dezvolte optim. Aveți încredere că, după ce va trece perioada asta, se va întoarce la vechile obiceiuri și va dormi bine. Dacă bebelușul vostru are peste 6 luni și hrănirile extra de peste noapte durează mai mult de o săptămână, puteți încerca să scoateți pe rând din ele.

4. Etapele de învățare. Când copilul vostru achiziționează noi abilități fizice (rostogolitul, statul în fund, mersul, etc) este posibil să aibă probleme cu somnul timp de una sau mai multe săptămâni. Există câteva motive pentru acest lucru. Nu veți fi surprinși să auziți că noua abilitate a devenit obsesie pentru copil. Aceștia pot deveni de neoprit, chiar și noaptea. În tot acest timp, ei se simt agitați și "în priză". Este important să le dăm oportunități ample pentru a practica, lucru care poate grăbi procesul și să-l ajute pe copil să consume din energia extra pe care o au în tot acest timp.

5. Anxietatea de separare. Este o perioadă în jurul vârstei de 6-7 luni când copiii realizează ce înseamnă separarea. Ei învață că nu mai sunt una cu figura de atașament primară (de obicei mama). Acest lucru poate distorsiona somnul datorită schimbărilor mentale care au loc, sentimente de distress și teamă. Este posibil ca bebele să se trezească tot la 30-60 de minute să vă caute și să caute alinare. Nu au conceptul permanenței obiectelor sau vreo asigurare că vă vor mai vedea din nou atunci când nu sunteți în câmpul lor vizual. Mai sunt momente când copiii experimentează anxietatea de separare: în timpul unor schimbări majore în viață, în situații de stres familial, în boala și atunci când copilul nu se simte bine sau are dureri. Trec prin episoade de anxietate de separare și în momentele de regresie a somnului. 

În timpul acestor perioade este important să oferiți alinare copilului atunci când tânjește după ea. Țineți copilul în brațe sau piele pe piele pentru a-i ajuta să obțină mai multă oxitocină, hormonul fericirii. Răspundeți-le atunci când plâng sau vă strigă. Acest lucru ii va învăța să aibă încredere în voi, va sedimenta sentimentul siguranței și vă susține dezvoltarea copilului și starea sa de bine. Învățați în mod continuu copilul despre permanența obiectelor pentru a îmbunătăți perioadele anxietății de separare. 

 

 

 

Există câte un salt mental intens la fiecare 6 luni, momente în care copiii progresează și învață mai mult decât de obicei. În timpul acestor salturi majore suprapuse cu erupția molarilor, unii părinți care nu știu ce înseamnă regresie, fac cunoștință cu ea pentru prima dată. 
Vor fi momente când perioadele de dezvoltare și creștere rapidă, etapele clasice și erupțiile dentare se vor suprapune. Altădată se succed. Regresiile de somn intense pot cauza deprivare de somn, intensitate emoțională și comportament de nevoiaș. Copiii vor refuza să fie puși la somn. Copiii sensibili vor fi extrem de emoționali și solicitanți în aceste perioade. A intra în modul de supraviețuire și a vă ocupa de nevoile copilului ar trebui să fie principalele obiective ale voastre în această perioadă. Apelați la consultanți în somnul copiilor care înțeleg nevoile emoționale ale copilului pentru a găsi răspunsuri la întrebări. A răspunde nevoilor copilului este mai important decât a proteja obiceiurile de somn ale acestuia. 

 

 

 

În primul rând, învățați modurile naturale prin care puteți îmbunătăți somnul precum: urmărirea perioadelor de veghe bazate pe semnele de oboseală ale copilului vostru, permiteți copilului să doarmă ziua cât are nevoie și asigurați-vă că somnul de seară este la o oră corespunzătoare. Învățați copilul să se simtă în siguranță în cameră și arătați-le cum să adoarmă în pat. Învățați-i cum să facă asta singuri. Fiți răbdători și sincronizați cu nevoile lor. Cei mai mulți copii vor progresa ușor atunci când părinții lor sunt acolo pentru ei, mai ales în timpul regresiilor de somn. Dacă nu funcționează, lucrați la aceste ținte când se încheie regresia.

 

În al doilea rând, căutați remedii naturale care vor ajuta copilul să se simtă mai bine și să doarmă mai adânc. Unealta mea favorită pentru a trece de regresii mai ușor este un remediu puternic și terapeutic: sistemul de înfășare și sacul de dormit Dreamland. Distribuirea în mod egal a greutății acestora acționează asupra receptorilor tactili de la umeri până la degetele de la picioare, lucru care stimulează secreția de serotonină, hormonul stării de bine. S-a dovedit că ajută copiii să se simtă confortabil, relaxați și liniștiți în timp ce dorm. Aceste produse Dreamland pot ajuta copiii să adoarmă mai ușor și să doarmă mai adânc. Ele aduc ușurare atât părinților, cât și copiilor atunci când e mai mare nevoie de ea. 

 

Puteți să ajutați copilul cu produse care se pot folosi pentru ei care conțin lavandă, mușețel și citrice. 

 

Pentru a ușura durerile din erupțiile dentare, lăsați copilul la sân sau găsiți remedii naturale în magazine sau online.

 

Pentru a alina durerile de creștere, ajutați copilul să se relaxeze atunci când trec prin etape de dezvoltare prin aplicarea unui spray, ulei sau loțiune cu magneziu. 

 

Unii copii sunt atât de sensibili încât e posibil să aibă nevoie de o combinație între aceste idei pentru a se simți mai bine și pentru a dormi bine. 

 

 

 

Părinții, deseori, pun la îndoială atitudinea lor și fac zilnic câte o schimbare încercând să repare efectele regresiilor de somn. Acest lucru poate fi extenuant! Opriți-vă și încercați să studiați semnele perioadelor de dezvoltare rapidă și ale erupțiilor dentare. Urmăriți schimbările bruște în somnul copiilor și încercați să realizați prin ce tip de regresie trece. Apoi, amintiți-vă că în această perioadă au nevoie de extra-susținere. Încercați să înțelegeți indiciile verbale și non-verbale ale copilului vostru, să le recunoașteți nevoile și să le răspundeți cu alinarea și reasigurarea de care au nevoie.

 Până să realizați voi bine ce e de făcut, copilul vostru va dormi din ce în se mai bine, va avea tot mai puține regresii și va depinde de voi din ce în ce mai puțin. Copilul vostru va crește și se va dezvolta corespunzător, va deveni rezistent și va dezvolta relații sănătoase cu familia și prietenii. Veți realiza că toată contribuția la dezvoltarea sa optimă a meritat tot efortul. Vă veți fi recunoscători pentru ceea ce ați făcut. 

 

 

Puneți copilul pe o saltea fermă, pe spate, până învață ei singuri cum să se rostogolească. Atunci când învață să o facă, nu uitați să le lăsați mâinile libere din sisteme de înfășat sau din sacii de dormit. 
Nu este considerat sigur să dormiți cu copilul în brațe sau pe pieptul vostru. Cel mai bine este să-l puneți pe pat.
Dacă copilul vostru nu doarme decât dacă e lângă voi, puneți o saltea jos lângă pătuț și astfel puteți încuraja dormitul în pătuț și, în același timp, sunteți acolo pentru alinarea copilului. 

Dacă alegeți să dormiți împreună, urmați "Regula lui 7 pentru un somn în siguranță". 
Folosiți un monitor video pentru a putea răspunde și să vă îngrijiți de nevoile copilului în timpul zilei sau al nopții. Însă poate fi de ajutor să așteptați un pic până să interveniți dacă copilul doar se mișcă ușor sau plânge ușor în somn. Dacă acesta s-a trezit complet după ce ați așteptați puțin, mergeți la el și asigurați-vă că sunt bine. Este posibil să aibă nevoie de voi fizic sau emoțional. 

Atunci când copilul vostru dobândește noi achiziții fizice, asigurați-vă că este în siguranță și într-o poziție confortabilă. 

 

Puteți achiziționa sistemul de înfășat sau sacul de dormit Dreamland cu 15% reducere apăsând AICI.

 

 

MEREDITH BROUGH este un expert în îngrijirea copilului, consultant în somnul copiilor, deține firma Sweet Slumber în Cedar Rapids, Iowa. Cât timp a crescut cei 5 copiii ai ei, a deținut o mică creșă acasă, timp de 15 ani. În tot acest timp, ea a devenit un maestru al construirii de obiceiuri puternice de somn pentru copii. Acum patru ani, ea a realizat că a fi un consultant în somnul copiilor este adevărata să chemare în viață. Meredith predă "Sistemul de Succes al Somnului", o metodă fără plâns de construire a unor obiceiuri bune și puternice de somn. Metodele ei sunt puternice și funcționale pentru toate tipurile de temperament, inclusiv copiii energici, sensibili și cei cu nevoi ridicate, de la 0 la 6 ani. Puteți găsi resurse gratis, podcastul Sweet Slumber, workshop-uri, cursuri și opțiuni de consultanță 1:1 pe site-ul ei, www.sweetslumbertime.com.

 

Tradus de Mădălina Brencus

CUM SĂ ÎNVĂȚAȚI SĂ VĂ ÎNCREDEȚI ÎN INSTINCTUL VOSTRU – INTUIȚIA UNEI MAME

EPISODUL 1

Salutare! Bine ai venit la podcastul „Sweet Slumber”. Eu sunt gazda voastră, Meredith Brough. Sunt foarte încântată să lansez acest podcast. Visam asta de ceva timp, iar sincronizarea este minunată, sărbătoresc luna aceasta 3 ani de la înființarea firmei mele. 

Lucrez cu copiii și cu somnul copiilor de vreo 18 ani, iar în sistemul de îngrijire a copilului sunt de când aveam 12 ani, deci sunt deja peste 30 de ani. 

Știu că, probabil, mulți dintre voi v-ați îndreptat spre acest podcast pentru a învăța trucuri pentru somnul copiilor, iar acest lucru este grozav pentru că, dacă sunteți deprivați de somn, asta este singurul lucru la care vă puteți gândi. Și, chiar dacă nu vă gândiți la somn, asta nu înseamnă că nu mai aveți nevoie de el, așa-i? Așadar, vom vorbi despre somn în următoarele episoade de podcast.

Însă, în acest episod, vreau să ne concentrăm asupra unui lucru. Un lucru care impactează mamele în atât de multe feluri și este o unealtă atât de puternică. Este vorba despre intuiția unei mame și despre a o asculta. Cum să faci asta atunci când ești mamă pentru prima dată și toată lumea vine la tine cu tot felul de sfaturi și totul este confuz? Cum să poți să îți asculți intuiția? Este copleșitor.

Vreau să enumăr câteva dintre aceste mesaje pe care le veți primi din prima zi. Toate acestea, în timp ce voi vă simțiți copleșiți și neajutorați. Dar aceste sfaturi nu se opresc la început, ci se tot adună pe parcurs. Așa ajungeți să nu mai știți ce să credeți. Să vedem dacă puteți să rezonați cu unele idei, sper să vă pot face să râdeți pentru câteva minute.

Primul sfat pe care vi-l dau medicii și asistentele atunci când aveți un nou-născut este să vă ascultați copilul, să-i învățați plânsetele și sigur veți știi ce să faceți. Apoi, în săptămânile ce urmează, familia și prietenii vă vor spune și mai multe lucruri. Sigur veți avea generația mai în vârstă care vă va spune să țineți în brațe copilul cât de mult vreți că nu-l veți răsfăța, iar alții vă vor spune că, ba da, îl răsfățați și creați toate aceste obiceiuri proaste. Să nu cumva să dormiți cu bebele, indiferent cât sunteți de obosiți. Să nu lăsați copilul să adoarmă numai la sân. Lăsați bebele jos, nu-l legănați. Îl veți da peste cap pe copil. 

Dar, dincolo de toate acestea, trebuie să răspundeți nevoilor copiilor voștri, deci totul devine foarte confuz. Este agonizant. Și lucrurile devin și mai încurcate atunci când vine vorba despre somn pentru că trebuie să ascultați de nevoile copilului vostru și să vă dați seama ce au nevoie noaptea. Și știți că au parte de lucruri grele, mai ales când vine vorba de erupții dentare și lucruri de genul. Dar oamenii vă spun să le ignorați plânsul pentru că așa vor învăța să se liniștească singuri și că acesta este singurul mod în care vor învăța să doarmă singuri. Așadar, pe la 4-6 luni, toată lumea – inclusiv medicul vostru – vă va spune: „Dacă vreți să dormiți, ignorați plânsul. Puneți-vă niște căști și lăsați-l pe soțul dumneavoastră să se descurce.”

Atât de multe din aceste sfaturi sunt în contradicție că parcă nimic nu mai are sens... O mare parte din ceea ce fac eu este să ajut mamele să-și lămurească aceste idei: care sunt obiceiurile proaste, care sunt acele „cârje”, ce este în regulă să facă? Ce faci dacă copilul doarme bine și, dintr-o dată, lucrurile revin la obiceiurile de dinainte când nu dormea bine? Ce faci atunci? Și ajungeți să vă speriați de situație. Pe când ajunge copilul să aibă abia câteva luni, voi sunteți atât de bombardați cu mesaje negative despre cum îi faceți obiceiuri proaste încât devine tot mai greu să nu vă îngrijorați. Dacă lucrurile stau așa din primele luni, cum va fi la 6 luni, la 12 luni sau când veți avea doi copii? Din acest motiv este atât de greu să ne reprogramăm gândirea.

Dar haideți să facem un exercițiu prin care să vă ajut. Imaginați-vă că vă iau de mână și pășim pe gheață. Iar eu vă spun: „Uite, știu că ai auzit atâtea, ai citit atâtea, multă lume îți spune ce să faci și ce să nu faci, îți arată ceea ce ai greșit sau spun că faci totul anapoda. Dar vreau să privești înapoi la experiența ta ca mamă. Ai face ceva diferit? Nu poți schimba uneltele, sunt aceleași pe care le-ai avut și ai aceeași cunoaștere pe care ai avut-o atunci. Ai schimba ceva? Pe atunci învățai să-ți urmezi instinctele, răspundeai nevoilor copilului tău. Tot legănatul, ținutul în brațe, iubirea și crearea legăturii... învățai din greu cum să devii mamă și cum să-ți faci copilul fericit. Asta este ceea ce critică lumea.”

Din acest motiv am ales să încep acest podcast vorbind despre acest subiect. Vreau să vă ajut să vedeți că sunteți mame grozave chiar dacă sunteți confuze. Dar mai vreau și să vă ajut să vă simțiți puternice și să creșteți. Aveți tot ceea ce aveți nevoie în interiorul vostru. Puteți ignora toate sfaturile nedorite oricând doriți pentru că sunteți femei cu inimi de mame, pentru că vi s-a dat responsabilitate pentru copilul vostru fără a primi un manual de instrucțiuni. Mai nimic folositor nu v-a fost dat dinainte... Și faceți o treabă minunată. 

Trebuie să vă bateți peste spate. Uitați-vă la toate lucrurile bune pe care le faceți. Uitați-vă la cât de sincronizate ați devenit cu bebelușul vostru. Poate ați născut recent și încă nu ați ajuns la aceste lucruri, trebuie să știți că e normal. Voi acum învățați, iar curând lucrurile se vor înbunătăți și, vă promit, veți deveni expertul în copilul vostru. Bravo pentru tot ceea ce faceți! Poate încă nu s-a realizat legătura cu bebelușul vostru și vă simțiți rău pentru asta pentru că lucrurile nu merg cum sperați că vor merge. Dar, chiar și în acest caz, vreau să vă uitați la cât de multe lucruri ați făcut bine, la toată munca grea, la sacrificii, la devotamentul și la dragostea cu care vă înconjurați copilul. Este important, ați dat tot ceea ce ați avut mai bun și meritați laude. 

Poate unii dintre voi vă gândiți cum să vă urmați inima și să nu vă răsfățați copilul. Cum să vă învățați copilul să adoarmă singur în pat când el nici nu vă lasă să îl puneți jos? Ei bine, nu vom vorbi încă despre toate aceste trucuri, bine? Dar vom vorbi despre cum toți copiii sunt diferiți și au nevoi diferite. Iar inima voastră vă va spune să-i răspundeți copilului vostru în funcție de nevoile lui. 

Unii au nevoie să fie ținuți în brațe și nu pot fi calmați nicicum altcumva. Dacă aveți un bebelaș de genul ăsta cu siguranță știți, iar eu nu pot să vă îndemn să îi refuzați asta copilului vostru. Așadar, când vine vorba despre somn, trebuie să aveți asta în vedere. Unii sunt foarte sensibili la toate schimbările ce au loc în organismul lor și vor avea nevoie mai mult de voi pentru că sunt sensibili. Aceste două categorii de copii au o mai mare nevoie să fie ținuți și îmbrățișați și chiar insistă să primească aceste lucruri. 

Există și copii care sunt foarte liniștiți și nu au nevoie de atât de multă atenție. Acești copii au un sentiment de pace atunci când sunt singuri și nu au atât de multe nevoi. Ei învață să doarmă foarte bine, câteodată se învață singuri. Dar majoritatea bebelușilor nu sunt așa. Bebelușii voștri au nevoi unice și singurul mod prin care le puteți îndeplini este să le identificați și să vă oferiți pe de-a-ntregul. Toți bebelușii și copiii au nevoie de părinții lor să-i calmeze când nu se simt bine sau când sunt triști. Ei nu au capacitatea de a-și controla emoțiile sau distresul până în jurul vârstei de 4-5 ani. 

Pentru a vă ajuta să vedeți de ce nu este vina voastră că bebele vostru este mai dependent de voi, se opune somnului și obiceiurilor bune de somn și au nevoie să fie ținuți în brațe mai mult, vă voi da niște exemple. Unii bebeluși nu vor dormi decât dacă sunt ținuți în brațe – asta cu atât mai mult în perioada salturilor mentale sau a erupțiilor dentare. Unii vor mai permite și să fie lăsați pe pat, apoi iar în brațe. Dar sunt unii care doar așa vor. În momentul în care îi pui jos, se trezesc. Ce altceva puteți face? Să-i lăsați să stea fără somn? Nu prea cred... Unii bebeluși adorm doar la sân. Unele mame încearcă tot posibilul pentru a schimba asta și, pur și simplu, nimic nu merge. Mereu se ajunge la ore de chin, încercări și lupte. Și, pe lângă toate astea, copilul pierde mult somn. Aceste probleme au fost cumva create de mame? Eu nu cred. 

Unii bebeluși nu pot adormi decât dacă părinții îi leagănă. Părinții nu i-au făcut pe copii să devină dependenți de treaba asta chiar dacă așa sună. Pe acești bebeluși eu îi numesc bebeluși ai mișcării. Au nevoie de mișcarea de legănare sau de scuturare ușoară pentru a putea dormi. Unii dintre ei au foarte multă energie și nu pot adormi ușor. Sau atunci când mamele îmi spun că nu au intenționat niciodată să doarmă împreună cu bebele, iar acum sunt la 18 luni și copilul nu a dormit niciodată în pătuț... Sunt ele de vină oare? 

Personal cred că în fiecare din aceste cazuri, bebelușii au nevoi fizice și emoționale și de răspunsul mamelor lor. Natura a făcut ca mamele să le răspundă în modul în care ei aveau nevoie și a funcționat așa pentru copiii lor. Bebelușii au avut parte de somnul de care aveau nevoie, iar părinții au reușit și ei să doarmă. Și acest lucru este la fel de important. Este foarte greu pentru acești părinți să schimbe obiceiurile copiilor lor singuri, așa ajung să apeleze la mine și merg înainte cu răbdare folosind multe idei creative. 

Uneori părinții chiar creează aceste obiceiuri pentru că adoră să țină bebelușii în brațe în timpul somnurilor de peste zi sau să-i țină la sân, dar vorbind la modul general, copiii sunt cei care cer lucrurile de care au neovie, găsesc mereu o cale să comunice ceea ce vor. Bebelușii care nu au nevoie de atât de multă atenție sunt cei care sunt foarte adaptabili la schimbare. Acesta este un mod simplu de a vedea dacă este nevoia copilului sau obiceiul creat de părinți. 

Ați văzut vreodată un copil de 8 luni care încearcă din răsputeri să scape de brațele mamei pentru a ajunge pe jos la jucării? Copiii energici nu vor accepta niciodată să stea în marsupii lipiți de părinți toată ziua. Nu-i așa? Așa sunt ei! Trebuie să ne amintim că nu noi i-am învățat așa. Acești copii pot să nu accepte să fie ținuți nici când sunt obosiți. Ați văzut vreodată un copil care face tumbe în pat până adoarme și chiar și după ce a adormit? Ei bine, acești bebeluși au nevoie de spațiu. A încerca să dormi cu ei este dureros când primești un cot în ochi și nici nu vei putea dormi prea bine. Acesta este încă un semn că s-ar putea copilul să fie pregătit de o schimbare. 

Bebelușii își arată preferințele chiar din prima săptămână. Am lucrat cu bebeluși care aveau FOMO (frica de a nu rata ceva) chiar din prima săptămână de viață. E nebunie. Oamenii tind să creadă că e o invenție, dar chiar nu este. Este cât de real posibil! Aceștia sunt bebeluși care nu vor să rateze nimic și este foarte greu să-i pui la somn. 

Sper că am reușit să vă fac să înțelegeți că voi și copilul vostru puteți fi sincronizați în totalitate. Vreau să vă ajut să nu vă mai învinovățiți atunci când ceva nu merge bine cu somnul. Este mult mai mult de atât de învățat. Iar somnul mai bun și mai odihnitor va apărea și la voi.

Vreau să vorbesc un minut despre salturile mentale. Părinții devin copleșiți și își ies din minți în momentele acelea și hotărăsc să înceapă un program de sleep training în acele momente de schimbări, de dezvoltare. Poate fi puseu de creștere, salt mental, achiziții noi, erupții dentare... Nu voi intra în detalii, dar vreau să știți că în acele momente copiii au nevoie ca părinții să răspundă și mai frecvent în timpul nopții pentru că nu se pot calma emoțional singuri. Au nevoie de ajutor constant atunci când nu se simt bine, când le e frică, atunci când se simt inconfortabil sau se confruntă cu schimbare. De cele mai multe ori copilul nu doarme bine pentru că se întâmplă unul din aceste lucruri și au nevoie de liniștire și alinare. Vom vorbi în viitor mai mult și despre aceste lucruri. Vom puncta ce se întâmplă și ce trebuie făcut. Pentru moment vă rog doar să aveți încredere că inima voastră de mamă vă va spune ce să faceți. Veți știi cum să răspundeți în funcție de ceea ce are nevoie copilul vostru. 

Aceste răspunsuri sunt exact acele elemente pe care ceilalți consultanți în somn vă învață să le ignorați. Copiii nu pot să facă ceva în privința a ceea ce simt, cu atât mai mult atunci când nici nu pot dormi. Gândiți-vă, în momentul în care vă simțiți rău la miezul nopți, stați treji și suferiți împreună cu copilul vostru, că răspundeți unor nevoi adânci și consolidați siguranța copilului vostru. Iar acest lucru va fi o fundație puternică pentru sănătatea emoțională și mentală a acestuia. Va fi nevoie să încălcați regulile des pentru a vă alina copiii. 

Există mult prea multe reguli privitoare la somn în lume. Pe unele oamenii nici nu le înțeleg, dar le urmează cu religiozitate și le impun. Și mai sunt oamenii care se simt confuzi și bombardați de acestea. Și sper ca pe voi, cei pe care îi ajut eu, să vă eliberez și să vă puteți asculta instinctele. Fiți conștienți doar de faptul că multe din aceste reguli se pun în calea instinctului parental. Bebelușul vostru va insista să fie ținut și legănat ore întregi, va dori să adoarmă la sân, va dori să doarmă cu voi în pat, iar aceste lucruri se pot întâmpla chiar și când copilul vostru are obiceiuri de somn bune, depinde de temperament. Așa că, nu de puține ori, părinții adorm copilul dând o tură cu mașina. 

Dacă nu aveți un copil care să vă țină treji toată noaptea sau să sară somnurile de peste zi zile la rând, atunci nu înțelegeți despre ce vorbesc. Dar asta este ceea ce numim noi „modul supraviețuire” și este un mod din care puteți să vă întoarceți la normalitate oricând. Iar acest lucru este bun, chiar este. 

De multe ori, în special în modul în care lucrez eu cu copiii să aibă obiceiuri bune de somn și permanente, să se simtă în siguranță și când sunt singuri, copiii se întorc singuri la aceste obiceiuri după ce trece perioada dificilă. Așadar, le îndeplinim nevoile, iar lucrurile vor reveni la normal de la sine în timp. Aduceți-vă aminte că aceste lucruri sunt temporare, pot dura o săptămână – dacă e vorba de dinți, săptămâni – dacă e vorba de salturi mentale. Dar a înțelege ce se întâmplă vă poate ajuta să fiți mai miloși și mai puternici. Și veți putea lua lucrurile pas cu pas. 

Adu-ți aminte că ești o mamă uimitoare pentru că simți constant starea emoțională a copilului tău. Acest lucru chiar vreau să îl rețineți: este absolut perfect să răspundeți copilului vostru în modul în care vă îndeamnă inima. Răspundeți copilului vostru chiar și noaptea, construind siguranța în inima lui. Indiferent de motivul trezirii, dacă se trezesc prea devreme, dacă dorm prea puțin ziua, răspundeți-le copiilor cât de repede puteți. Și cât de repede posibil pentru copilul care nu știe să fie bine fără voi. Nu vă spun să vă răsfățați copilul, nu spun că trebuie să fugiți la ei de fiecare dată când scot un sunet, dar dacă inima vă spune că el are nevoie de voi, nu ignorați asta. Sentimentele acestea sunt acolo cu un motiv. A vă învăța copilul să aibă încredere în voi, să se simtă în siguranță și să fie plin de pace: nimic nu poate fi mai bine pentru un copil. 

Pentru acei dintre voi care ați simțit că este nevoie să ignorați uneori nevoile copilului pentru a vă da seama care e treaba cu somnul sau simțeați nevoia asta pentru a supraviețui, nu sunt aici să pun presiune pe voi sau să vă spun că bebelușul are nevoie mai mare de voi sau că nu faceți sau nu dați destul din voi. Nu acesta este scopul meu. Vreau să vă ascultați inima. Vreau să aveți încredere în voi. Vreau să ignorați acele lucruri care vă spun să nu vă ascultați instinctele și inima. Acele mesaje care vă spun că nu faceți nimic bine, că îi creați obiceiuri proaste, că acestea sunt asocieri greșite. De aceste lucruri vreau să scăpați. Împachetați-le, aruncați-le și călcați peste ele. Gata! Acea relație este gata și vreau să învățați să vă iubiți și să vă încredeți în puterile voastre în funcție de darurile pe care le aveți.

Multe mame îmi spun că ele nu simt că au această intuiție. Dar eu nu le cred. Le spun că tot ce au ele nevoie e să aibă încredere în instinctele lor. Cu cât răspundeți mai mult acelor îndemnuri din interior, cu atât mai puternice vor deveni. Deci, trebuie să ascultați și să răspundeți, apoi veți vedea cum intuiția va fi tot mai puternică. Toate acestea vor fi grozave. Aveți încredere în voi. Într-o zi veți spune: „Știți ce? Eu sunt expertul când vine vorba de copilul meu! Și doar eu iau decizii pentru copilul meu. Nu am nevoie de părerea ta.” Iar acest lucru va fi eliberator și va avea un rezultat bun. Vă rog să credeți asta. 

E normal să facem greșeli, nu va fi perfect. Au fost momente când instinctele mele au dat greș sau m-au îndrumat greșit. Și a fost umilitor. Niciodată nu am putut să ghicesc sexul bebelușilor mei în burtă, nu am acel dar. Pe de altă parte, au fost momente în care îmi doresc să-mi fi ascultat instinctele. De exemplu, când mergeam la doctori și aveam încredere să îmi dea ceea ce am nevoie pentru copii mei. I-am spus o dată unui medic că fiul meu are otită, iar el a spus că urechea arată bine, nu e infecție. Iar în acea noapte, fiul meu a ajuns să urle și să plângă de durere până a făcut perforație de timpan. Deci acesta a fost unul din acele momente... dar am avut de învățat din el. Am învățat să am încredere în mine. 

Multe mame spun că ele învață lucruri pe calea grea. Și cred că și acest lucru este important și în regulă. Vor fi momente când veți fi înconjurate de mame grozave care au superputerea încrederii și a instinctului. Veți fi tentate să fiți geloase. Dar să nu fiți, încercați să deveniți prietene. Mentorii mei au fost unele dintre cele mai uimitoare mame care m-au ajutat să devin mama care sunt acum. Toate avem puteri diferite și, câteodată, mai sunt lucruri pe care vrem să le avem, dar durează mai mult până le achiziționăm. Important este să insistăm. 

Ca mamă, veți avea dreptate de cele mai multe ori. Așa cum v-am povestit întâmplarea cu doctorul, asigurați-vă că mergeți la un doctor care vă ascultă. Și ei trebuie să ia în considerare ce aveți voi de spus. Dacă nu, mai căutați până găsiți unul. Veți deveni mai puternice și veți realiza că, dacă voi nu luptați pentru copilul vostru și nu faceți voi ceea ce credeți că e cel mai bine, nimeni nu o va face. Iar acest lucru este unul foarte frumos și motivant. Cât de minunat este ca noi să fim cei care aleg ceea ce este bine pentru copiii noștri și pentru familiile noastre pentru că ascultăm de ceea ce simțim că este cel mai bine pentru ei și pentru noi! Este un lucru uimitor pe care trebuie să-l apreciem și respectăm unii la alții. Dacă luați acum decizii care simțiți că sunt potrivite, asta înseamnă că vă ascultați inima și că învățați cum să fiți o mamă puternică și intuitivă. 

Mulțumesc pentru timpul acordat! Mi-a făcut mare plăcere, abia aștept și următoarele episoade pe care sper să le urmăriți. Iar dacă doriți să aflați mai multe despre serviciile mele, accesați sweetslumbertime.com. Mă găsiți și pe Instagram, Facebook pe @sweetslumbertime și pe grupul de suport pentru somn de pe Facebook numit Successful Sleep. Mulțumesc încă dată și vă doresc o zi frumoasă!

Tradus de Mădălina Brencus

CUM SĂ ÎNȚELEGI ȘI SĂ SUPRAVIEȚUIEȘTI ÎNTRERUPERILOR DE SOMN

EPISODUL 2

Salutare! Sunt Meredith de la podcastul „Sweet Slumber”. Sunt încântată să fiu azi cu voi, din nou, pentru cel de-al doilea episod al meu. Azi voi vorbi despre întreruperile naturale ale somnului, salturile mentale. Acesta este un subiect grozav pentru a vă ajuta să înțelegeți ce se întâmplă – în paralel cu încrederea în instinctul vostru despre care am vorbit în episodul trecut – pentru că aveți de-a face cu atât de multe lucruri, atât de multe reguli de urmat, munciți din greu să construiți obiceiuri de somn. Apoi, când ceva nu merge, vă speriați și simțiți că nu știți încotro. Vreau să înțelegeți că vă puteți asculta instinctele, încă sunteți pe calea cea bună, este doar un lucru normal prin care trece copilul vostru. Despre acest lucru vom vorbi azi.

Pentru cei care nu știți, un salt mental este o perioadă în care creierul copilului vostru se dezvoltă, progresează și avansează, iar copilul învață lucruri noi, abilități noi. Iar când sunt foarte mici, dacă vă uitați la toate informațiile pe care le găsiți despre Wonder Weeks sau salturi mentale (există o aplicație, o carte și o grămadă de alte resurse online), veți afla că are loc o dezvoltare fizică în același timp. Însă, atunci când copiii sunt mai mari, acestea se întâmplă deseori în momente diferite. Când un copil învață un lucru fizic (să se târască, să stea în fund, să stea în picioare sau să umble) va avea somnul afectat. 

Eu am să mă concentez pe partea mentală a acestor momente deoarece, de fiecare dată când copilul vostru crește și avansează, apare o perioadă concentrată în care se întâmplă acest lucru. Poate veți fi tentați să credeți că se întâmplă constant cum se întâmplă și la noi – învățăm câte puțin zilnic și creștem constant –, însă, pentru bebeluși, există aceste perioade în care învață anumite lucruri: să vă imite, când încep să exploreze cu vocea lor, între 1-2 ani veți vedea în dezvoltare limbajul. Are de-a face cu ceea ce înțeleg, cu ceea ce fac fizic, are de-a face cu felul în care înțeleg viața și lumea din jurul lor. Este foarte entuziasmant!

Împreună cu aceste lucruri este important să înțelegem termperamentul. Eu vorbesc despre temperament mult. În lumea somnului, lucrul acesta este foarte trecut cu vederea. Dar eu cred că este foarte, foarte important deoarece toți copiii reacționează în funcție de cum le e felul. Deci este foarte important să înțelegeți temperamentul copilului vostru.

Să vorbim un minut despre bebelușii care nu sunt solicitanți. Eu am învățat despre temperamentul copiilor de la Tracy Hogg care este un consultant în somn, un guru al somnului. Nu mai e în viață acum, dar era asistentă de pediatrie. Are una sau mai multe cărți în care vorbește despre cum era ea prietenul copiilor și despre temperamentul acestora. Are și un chestionar pe care îl puteți face pentru a vedea ce fel de temperament are copilul vostru, îl găsiți online. Căutați „Temperment test” și veți afla despre temperamentul copilului vostru. Este un lucru foarte util de cunoscut. 

Ea numește copiii care nu sunt foarte solicitanți angelici sau „ca la carte”. Eu vorbesc despre copii ușor de crescut. Puteți face acest test pentru a vedea unde e copilul vostru. Dar, în experiența mea, majoritatea copiilor care vin la mine sunt sensibili. Pentru unii poate să nici nu apară în test. Le va ieși oricare altă categorie: angelic, ca la carte, supărat, energic. Ceea ce văd eu e copii care au trăsături din una sau mai multe categorii. Se întâmplă foarte des. Nu vă îngrijorați dacă bebelușul vostru nu se încadrează perfect în una. Este complet normal. Ceea ce vreau eu să spun e că majoritatea copiilor au un anumit grad de sensibilitate. Acest lucru se va simți cel mai bine atunci când copilul trece printr-un salt mental. Unii copii dorm liniștiți chiar și în acele perioade, nici nu ați știi că trec prin schimbare. Poate doar salturile de la 4, 12 și 18 luni se fac resimțite. Unii bebeluși vor fi loviți de acele regresii, indiferent de temperament. Dar vor fi și copii la care nu veți observa niciun semn. 

Imaginați-vă o scală: la un capăt aveți copii foarte liniștiți și ușor de crescut, copii care nu reacționează prea mult la schimbările interioare; iar în celălalt capăt aveți copiii care sunt foarte, foarte sensibili și sunt dați peste cap când nu se simt bine. Bebelușul vostru va cădea undeva între aceste două extreme. Bebelușii dintr-o extremă nu se plâng mai de nimic, iar ceilalți se plâng de orice și poate fi foarte bulversant pentru că nu știi care e baiul. Ceea ce întâlnesc eu sunt bebeluși care se potrivesc spre extrema slab sensibilă: bebeluși care sunt ușor senibili, poate doar sensibili la zgomote, la lumina soarelui, sensibili când vine vorba de lucruri noi precum băița de seară. Poate nici măcar nu iasă sensibiliatea în acel test al temperamentului. Este posibil doar să aibă somnul mai întrerupt în acele perioade de salturi mentale.

Dar, bebelușii care se îndreaptă spre extrema cealaltă, a bebelușilor foarte sensibili, când trec prin perioade de schimbare interioară, ei sunt atât de sensibili încât mamele nu au habar ce e cu ei. Vom vorbi despre asta într-un minut. Este foarte greu de înțeles, mai ales la primul copil, de ce somnul acestuia este când bun, când rău. „În sfârșit doarme mai bine. Oh, nu! Iar se strică somnul!” Iar toți cei din jur încearcă să explice și să înțeleagă ce se întâmplă.

Am să vă dau câteva exemple despre ce vreau să zic cu acest temperament. Veți auzi despre acest subiect multe lucruri în ceea ce transmit eu pentru că mi se pare că e unul din cele mai importante lucruri pentru a înțelege cum poți să-ți ajuți copilul să doarmă bine. 

Să vorbim întâi despre bebelușii liniștiți, ușor de crescut. Unul din copiii mei a fost așa și pot spune foarte bine care din copiii altora sunt din această categorie. Eram la biserică acum câteva săptămâni, stăteam în spatele unei familii cu 4 copii. Cea mai mică dintre ei stătea în scoică și era foarte drăguță, relaxată, se uita la noi și ne zâmbea înapoi. Dacă vreunul din frații ei se uita la ea, zâmbea înapoi. Stătea acolo și se juca cu corpul ei și cu hainele ei, cu suzeta pentru aproape 40 de minute. Am observat că începea să fie obosită, începuse să fie roz în jurul sprâncenelor – imediat mi-am tras semnale de alarmă, fac asta mereu când mă uit la copii, e unul din acele semne subtile care te ajută să nu ajungi la supra-oboseală – s-a foit un pic, a scos câteva sunete, mama s-a uitat un pic la ea, i-a dat suzeta înapoi, s-a mai jucat un pic, sprâncenele ei au devenit și mai roz, a început să se foiască foarte tare, moment în care mama a luat-o în brațe și a adormit imediat. Super ușor și rapid. Sunt sigură că sunt momente în care toți copiii devin agitați și nu mai sunt doar niște îngeri, nu mă înțelegeți greșit, înțeleg că asta se întâmplă în viața reală. Dar, 90% din timp, acești copii sunt uimitori. 

Teoria mea este că majoritatea cărților și teoriilor care există sunt scrise pentru astfel de copii, copii are sunt relaxați, calmi, ușor de crescut. Sunt acei pe care îi poți pune jos când sunt somnoroși, dar încă nu dorm. Există această teorie: asigură-te că aduci copilul într-o stare foarte aproape de a adormi, dar apoi să-i pui jos când sunt încă buimaci, dar treji. Mulți oameni își pot învăța copiii să adoarmă singuri în felul acesta. Este uimitor! Eu nici măcar nu vorbesc despre metoda asta în grupul de somn pentru că e atât de rar întâlnit și nu vreau ca părinții să-și facă speranțe deșarte. Aceștia sunt copiii pe care poți să-i mângâi și să adoarmă ușor, dacă chiar au nevoie de vreun ajutor. Mulți oameni folosesc metoda Ferber sau metode un pic mai blânde care presupun doar un pic de plâns din partea copiilor. Uneori nici nu plâng, poate fi și așa ușor. Copilul învață foarte repede. De aceasta sunt atât de populare aceste metode, pentru că există acești copii care fac totul să fie ușor. 

Părinții nu înțeleg, ei cred că ei au învățat copilul să fie așa. Cum rămâne cu părinții care nu au copil angelic? Ei nu au greșit cu nimic! Este un lucru atât de important de înțeles! Practic, acești copii îi fac pe ceilalți să pară răi. 

Majoritatea bebelușilor nu fac parte din această categorie. Toți au un anumit nivel de sensibilitate. Dar există și această mare categorie de copii care nu sunt atât de ușor de crescut. Scopul meu nu este doar să vorbesc despre asta, ci vreau să înțelegeți de ce este atât de greu să îl învățați să doarmă bine. Acești copii, când trec prin salturi mentale, pusee de creștere, erupții dentare, vor suferi mai mult și vor avea nevoie de voi mult mai mult, vor dormi rău, va afecta totul mai intens, în special somnul. 

În primul rând, să vedem dacă aveți un copil sensibil sau nu. Cum puteți afla asta înafara observării deranjamentelor în perioadele dificile? Puteți afla care sunt acele perioade exacte prin folosirea aplicației și/sau cărții Wonder Weeks. Deci, cum am spus, copilul vostru poate fi doar un pic sensibil la sunete, imagini puternice, lucruri noi. Poate fi unul din acei copii care fac tot felul de rash-uri. Mulți copii senibili au și probleme digestive. Sunt acei bebeluși cu colici intestinale, cu vărsături sau reflux silențios. Acești copii pot fi insistenți și să accepte lucrurile doar cum vor ei. De exemplu, se supără dacă nu îl ți într-un anumit fel. Nu știu dacă ați văzut asta vreodată, eu am văzut. Când nu se simt bine, reacționează extrem. 

Felul lor de a comunica este destul de confuz. Este foarte greu să le înțelegi indiciile chiar dacă îi cunoașteți foarte bine deoarece, fiind atât de sensibili la orice, este greu să înțelegi ce anume îi supără. Vor plânge dacă au pampersul plin mai mult decât o fac alți copii. Când sunt obosiți, devin atât de morocănoși încât nu se simt bine. La fel, când le e foame. Pot fi foarte greu de consolat, intenși. Sunt acei copii care vor mereu să fie ținuți în brațe, vor afecțiune – mai ales când sunt obosiți, când nu se simt bine. Nu este necesar să-i țineți toată ziua în brațe, dar este modul în care ei se liniștesc când nu le e bine. Vom mai reveni la acest lucru.

Deci, cum spuneam, în acele momente când au loc schimbări mentale, somnul lor poate fi extrem de prost sau doar puțin dat peste cap. Poate doar somnurile de peste zi sunt mai scurte, poate se trezesc o dată, de două ori pe noapte. Dar, pentru cei sensibili, totul se destramă. Imaginați-vă că ați muncit mult în privința somnului, sunteți obișnuiți să dormiți 8-10 ore pe noapte, simțiți că lumea e întreagă, viața este bună. Ați muncit mult să ajungeți în acest punct și vă bucurați mult de cum sunt lucrurile. Dintr-o dată, copilul începe să se trezească de câteva ori pe noapte, începe din nou să ceară lapte, se poartă foarte ciudat, se agită când îl pui în pătuț, deși obișnuia să fie liniștit în privința asta. Când îl puneți jos, se și trezește. Și lucrurile încep să devină tot mai grele, mai ales când aveți un bebeluș sensibil. Câteodată începe mult mai subtil și devine tot mai greu și mai greu, până acolo încât nu-l mai puteți lăsa jos pentru că plânge și urlă, este foarte supărat și vrea să fie ținut în brațe toată noaptea. Multe mame aleg să doarmă cu bebelușul în aceste momente pentru că altfel nu ar mai putea dormi și ele deloc. 

Deci, în timpul salturilor mentale, copiii se împotrivesc somnului, sar peste somnurile de zi, se trezesc frecvent, dorm mai puțin, stau treji noaptea între 30 de minute și 2 ore. Unii se trezesc la 4-5 dimineața și nu mai vor deloc să doarmă, vor direct la joacă. Sunt alții care se trezesc și mai devreme, este foarte trist și greu. Este așa un sentiment groaznic pentru mame, copiii nu dorm bine și se întreabă ce s-a întâmplat. Sau poate copiii lor nu dormeau bine nici înainte, dar acum e și mai rău.

Acestea sunt situațiile pe care le întâlnesc pe grupurile de somn, lucruri despre care întreabă mamele. 70% din întrebările pe care le pun mamele se învârt în jurul acestui subiect. Câteodată pare că 9 din 10 întrebări sunt de acest fel. Intru pe grup, vizualizez în mare întrebările, mai întreb și eu câteva detalii despre ce se întâmplă... Se comportă copilul ca și cum ar fi mai mare? S-a destrămat somnul dintr-o dată? Sunt copii foarte mofturoși, emoționali și cer multă atenție? Lucrurile astea pot să nici nu se întâmple, poate fi doar fragmentarea somnului și comportamentul diferit. Asta întâlnesc cel mai frecvent.

Câteodată, familiile experimentează și erupții dentare în același timp. Și toate aceste lucruri pot să se succeadă. Primele luni sunt salturi mentale, durează câte o săptămână, o dată pe lună. Apoi, la 3 luni și jumătate, bebelușii intră într-un salt mental care durează 5 săptămâni. Este nebunesc de greu. Apoi urmează o pauză scurtă, după care începe un alt salt de 4 săptămâni. Pentru unii bebeluși această perioadă este și mai lungă de 4-5 săptămâni. Deci, dacă mai adaugi și erupțiile dentare, aceste perioade grele devin un mare non-stop. De la 4 luni până la 2 ani aceste lucruri se întâmplă aproape la fiecare 2 luni. Deci este foarte greu pentru mame cu bebeluși sensibili. Vă puteți închipui?

În acele grupuri de care am menționat, părinții și consultanții încearcă mereu să rezolve „problema”. Părinții pun întrebările, spun ce se întâmplă, spun că nu înțeleg ce se întâmplă. Și ceilalți vor încerca să înțeleagă, să ajusteze programul (acest lucru este cel mai popular), să se uite la mediul înconjurător și, desigur, urmează să le spună despre metoda Ferber. Dar acestea sunt momentele în care un copil răspunde în mod natural la ceea ce se întâmplă. A înțelege că acesta este felul în care bebelușii se simt, că se simt groaznic, nu se simt confortabil, sunt agitați, suprastimulați... sunt morocănoși, au nevoie de mai multă alinare. Pur și simplu, nu sunt ei înșiși. Este un lucru bun să știți acest lucru pentru că, dacă nu îi puteți ajuta și alina mai mult în aceste perioade, se vor simți și mai rău. La fel vă veți simți și voi. 

Înțelegeți acum de ce îmi doresc foarte des o baghetă magică? De atâtea ori mă simt fără nicio putere... Unul din cele mai importante lucruri la care eu am lucrat pentru acest familii a fost să caut resurse care să-i ajute pe copii să se simtă mai bine. A-i ajuta să se simtă mai bine înseamnă mai puțină povară pe umerii mamei, poate să doarmă un pic mai bine și ea. Poate, prin aceste remedii, copilul se va simți un pic mai bine. Deci, vă rog, faceți un pic de căutări online în privința remediilor homeopatice, remedii din plante, etc. Trebuie doar să căutați ce este în regulă pentru copii. Trebuie să vă asigurați că înțelegeți ce aduce alinare, calmare, ce le alină durerea, ce îi face să se simtă mai confortabil, ce îi ajută să fie mai somnoroși (lavanda, de exemplu). Există plante, uleiuri, trebuie doar să înțelegeți cum să le folosiți corect. Iar eu cred cu tărie în dublarea și triplarea dozelor (însă nu peste doza maximă pe zi) pentru a vă ajuta copilul. Nu uitați faptul că alăptarea este un calmant natural. Deci, dacă copilul dumneavoastră se întoarce la alăptat sau o face mult mai des, cel mai probabil au dureri, nu se simt bine și au nevoie de alinare.

Vreau să mai aduc în discuție acele excepții care apar. Oamenii mereu cred că bebelușul lor este complet diferit de copiii altora. Vreau să vă spun la ce să vă așteptați când spun excepție. Unii copii nu arată niciun semn de salt mental, apoi la 12 și 18 luni poți spune, dintr-o dată, că trec prin ceva. Cealaltă excepție ar fi momentul când erupțiile dentare și salturile mentale se întâmpă în același timp. În acele momente, încercați să vă amintiți care sunt semnele, să aveți în vedere acea plajă de sensibilitate.

Când treceți prin astfel de perioade pline de confuzie, în loc să-i întrebați pe toți care sunt lucrurile pe care nu le faceți bine, e mai important să vă concentrați pe felul în care îi puteți ajuta pe copii să se simtă mai bine și să treacă de această etapă. Fiți blânzi cu voi înșivă. Îmi aduc aminte cât de puțin aveam grijă de mine când am devenit mămică. Stăteam la parterul unei case mai mari, bucătăria era sus și aveam grijă de micuțul meu toată ziua, dormeam când și cum puteam, dar nu-mi aminteam să merg să mănânc până după-masa la 4-5. Lucru care e foarte rău. Dar vă înțeleg. Este foarte greu să aveți grijă de voi.

Celălalt lucru pe care l-am menționat este să vă concentrați pe a ajuta copilul să treacă de această perioadă. Știți că oamenii mereu spun să nu luați copilul în brațe, să nu-l țineți prea mult, să nu-l răsfățați... lucruri de genul. Dar, cum spuneam, bebelușii sensibili au nevoie de afecțiune, au nevoie de atingere fizică. Acesta este modul în care se reglează emoțional. Toți bebelușii au nevoie să fie liniștiți emoțional de părinți sau de cei care îi îngrijesc, copiii mai mari, la fel... copiii nu știu să se liniștească singuri până la vârsta de preșcolar, la aproximativ 5 ani. Copiii sensibili sunt mult mai greu de liniștit și depind foarte mult de părinți. Vreau să înțelegeți că nu trebuie să vă simțiți prost pentru că vă luați copilul în brațe. Nu trebuie să vă simțiți prost atunci când copilul vostru vrea să fie ținut în brațe perioade lungi de timp. Micuții aceștia au nevoie de mult mai mult ajutor, ei nu sunt aceia care să stea în scăunelul de mașină și să adoarmă. Nu poți să-i pui într-un pătuț și ei să adoarmă. Dacă obosesc, le e foame, sunt bolnavi sau nu se simt bine, ei se agită și au nevoie de ajutor să adoarmă prin ținerea în brațe, prin hrănire, legănare, plimbare. Poate presupune multă muncă!

Mamelor care trec prin aceste situații le spun: sunteți grozave! Depuneți atât de mult efort pentru copilul vostru. Este atât de admirabil! Nu lăsați pe nimeni să vă spună că faceți ceva greșit, că ar fi trebuit să apelați la consultanți mai repede, că trebuie să ignorați plânsetele copilului. Voi vă cunoașteți copilul cel mai bine și, cel mai probabil, știți exact ce are nevoie bebelușul vostru. Dar mereu vă apare în minte întrebarea dacă ceea ce faceți este lucrul cel mai bun pentru copiii voștri, dacă ceea ce faceți îi va ajuta în viitor. Așa că, urmați-vă instinctul! Gândiți-vă cum se simte copilul și, chiar și atunci când e vorba despre erupțiile dentare și nu vedeți încă dinții, înțelegeți că bebelușii pot să nu se simtă bine și să aibă dureri săptămâni sau luni înainte să se vadă ceva și acestea vor fi în valuri. 

Este foarte bulversant să fii mamă! Și, dacă ai un copil sensibil, este mult, mult mai greu! Așadar, atunci când un copil este în distress și nu se simte bine, iar voi nu sunteți lângă ei sau în cameră cu ei, se vor speria. Se vor simți în pericol. Bebelușii și copiii mici au nevoie de mult mai mult ajutor să adoarmă atunci când trec prin perioade grele. 

Am mai menționat asta, acesta este momentul în care părinții decid că este momentul să apeleze la consultanți în somn pentru că somnul copiilor a devenit cel mai greu subiect și e totul atât de rău. Este de înțeles! Aud mame care zic asta mereu, nu dorm bine, simt că se prăbușesc, simt că mor încetul cu încetul și nu vor mai face față unei alte zile. Sau, în extrema cealaltă, sunt extrem de speriate că ele au făcut copilul să fie așa. „Cum voi supraviețui? Dacă nu îmi învăț copilul acum, lucrurile vor fi din ce în ce mai rele.” Acestea sunt câteva gânduri care trec prin mintea părinților cu copii sensibili. Este foarte ușor de înțeles de ce.

Acum că tot vorbesc despre asta, vreau să știți că eu nu judec niciodată și vă înțeleg. Ceea ce vreau este să vă ofer niște informații care să vă ajute să vă înțelegeți copilul. Un lucru care mi se pare amuzant este faptul că mai tot timpul tatăl este cel care spune că e vremea pentru sleep training. Mamele sunt mereu cele care caută soluții și să-și dea seama care e problema.

Țineți minte asta mereu, oricâtă presiune ar pune alții pe voi: bebelușii au nevoie de compasiunea voastră, au nevoie de răbdarea și înțelegerea voastră în acele perioade. Au nevoie de fiecare gram de energie și iubire pe care îl aveți. Știu că multe dintre voi deja faceți asta, oferiți mult mai mult decât credeați că e omenește posibil. Unele dintre voi veți trece prin luni interminabile de tortură din cauza tuturor schimbărilor care au loc. 

Copiii care nu sunt sensibili sunt copiii pe care îi poți învăța ușor obiceiuri sănătoase de somn. Părinții lor au o multitudine de opțiuni la îndemână. Eu prefer metodele blânde pentru toți bebelușii deoarece este convingerea mea că acestea crează obiceiuri permanente de somn la care copiii se întorc imediat după ce aceste perioade grele trec. A răspunde constant la nevoile copiilor și adolescenților crează adulți fericiți, prosperi și conectați emoțional. A le îndeplini nevoile copiilor îi învață să se simtă în siguranță și să aibă încredere în mica lor lume. Acest lucru duce la o sănătate emoțională puternică și la legături puterice cu îngrijitorii lor.

Dacă plănuiți să încercați cry-it-out, sau Ferber, sau oricare altă metodă, eu vă înțeleg. Este un lucru des întâlnit, uneori chiar acceptabil. Metoda mea nu e cea mai bună metodă. Dar vreau să înțelegeți că metodele blânde și fără plâns sunt eficace și au un impact mai mic asupra părinților și copiilor. Vreau să cunoașteți beneficiile și să vă imaginați rezultatele ca motivație. Mai vreau să știți că unii copii nu vor progresa deloc până nu încercați metode blânde. Eu asta învăț părinții să aplice, metode blânde, fără plâns, metode despre care oamenii nu prea au auzit. 

Copiii sensibili învață cel mai bine prin metode blânde pentru că ei au nevoie de acea componentă a responsivității. Au nevoie de voi să le îndepliniți nevoile, se luptă să fie auziți. Ei au păreri puternice și nu renunță la grijile lor în mod ușor. Dar scopul nostru nu e să se oprească din a plânge după ajutor și din a-și comunica nevoile. Acești bebeluși nu se liniștesc până nu găsiți metoda care funcționează cel mai bine pentru ei, deci îmi doresc să fiți conștienți că metodele blânde sunt un lucru care pentru ei funcționează. 

Vreau să vă dau câteva ponturi pentru a vă ajuta să treceți mai ușor prin aceste perioade. Cum am mai menționat, ajutați-i să se simtă mai bine: remedii pe bază de plante, remedii homeopatice, alăptatul, creșteți dozele oricât e sigur pentru a ajuta copilul să se simtă mai bine și să nu mai depindă întru totul de voi. 

Fiți flexibili! Câteodată somnurile de zi nu vor mai fi așa lungi sau nu vor fi ca de obicei. Se vor împotrivi somnului, vor dormi foarte scurt. Creați niște limite pentru voi înșivă. Dacă, de obicei, copilului îi ia jumătate de oră să adoarmă, dar într-o situație patriculară adormitul durează două ore, lucrul acesta nu va funcționa. Copilul va fi plin de cortizol și adrenalină. Aveți nevoie de niște limite pentru sănătatea voastră psihică. Nu puteți face asta toată ziua și în fiecare zi. Așadar, dacă nu funcționează după o anumită perioadă de timp, opriți-vă. Lăsați copilul să epuizeze energia ce o mai are și puteți încerca din nou apoi. Așteptați-vă să fie perioade din acestea. Urmărind copilul și știind perioadele de salturi mentale, veți știi când lucrurile sunt date peste cap și nu vor fi ca de obicei. Copiii sunt agitați, supra-stimulați, nu se vor simți bine. Acestea sunt motivele pentru care nu pot dormi. Așteptați să aveți parte de experiențe de genul.

Dacă copilul sare peste somnurile de zi, se împotrivește adormirii și nu este suficient de odihnit, puneți-l seara la somn cu 15-30 minute mai repede decât de obicei. În acest fel, tiparele de somn nu vor fi afectate de la noapte la noapte și copilul nu le va interpreta ca un pui de somn. 

Așteptați-vă ca lucrurile să fie date peste cap. Renunțați la alte lucruri de făcut atât cât se poate în acele perioade. Știu că e greu. A trebuit să stau și eu la pat să mă recuperez având un copil mic. A fost extrem de greu, abia am suportat. Nu suportam să stau pe canapea, să-l văd cum fuge peste tot și să văd cât de mizerabilă devine casa. Haine de spălat, pe jos nu era aspirat de vreo 8 săptămâni. Am avut câteva ajutoare care au venit și au mai făcut câte ceva, am fost super recunoscătoare. Acest lucru mi-a deschis ochii în privința dificultății întâmpinate atunci când nu deții controlul timpului tău, când nu reușești să faci lucrurile care ar trebui. 

Nu vă temeți când nu sunteți în control. Aceasta este morala poveștii pentru părinți. Să acceptați că nu mai sunteți în controlul vieții sau al oricărui lucru. Luați lucrurile pe rând și așa cum vin. Vă va ajuta foarte mult. Nu este ceva ușor.

Cereți ajutor într-un grup de pe Facebook, unei comunități, îndreptați-vă spre prietenii voștri și asigurați-vă că nu sunteți singuri în aceste perioade grele. Cereți ajutor. De multe ori vi se va părea că voi faceți toată treaba, poate partenerului vostru i se pare că nu știe cum să fie de ajutor și ce să facă. Acesta este momentul în care puteți face acest lucru posibil. Poate aveți bunici, mătuși care se pot implica. Poate puteți plăti pe cineva să vă ajute. Oricum ar fi, încercați să găsiți metode prin care să vă luați mici pauze. Asta poate însemna și 2 minute de respirat adânc. Poate însemna a face o plimbare în timpul unui somn de peste zi sau să dați o tură cu mașina. Folosiți sistemul portbebe pentru adormit.

Folosiți afirmații. Mie îmi plac foarte mult pentru că ne ajută să ne controlăm gândurile. În acele momente în care sunteți super frustrate, dacă vă gândiți la ceva pozitiv, vă poate ajuta să vă simțiți mai bine. Este foarte greu. Trebuie să le tot repetați și să munciți la asta. 

Aveți grijă de voi prin a vă hrăni și a bea apă. Dacă puteți împărți sarcina noaptea cu partenerul sau unul din bunici, faceți asta. Nu vreți să ajungeți la spital. Aveți nevoie de somn. Faceți orice puteți. Folosiți aplicația Wonder Weeks sau cartea cu același nume. Există acolo o listă de achiziții care vă va informa care sunt lucrurile pe care copilul le învață. Acest lucru poate fi util pentru părinții care au copii prematuri. De asemenea, acolo vedeți și durata, cât timp mai aveți de suportat perioada grea. 

Aceasta este o recomandare pentru toți părinții: bucurați-vă de momentele bune atunci când vin! Încercați să o lăsați moale cu altele și să fiți prezenți acolo când copiii au nevoie de voi. Poate fi foarte greu, mai ales pentru părinții care sunt stresați, îngrijorați sau care mereu au treabă. Dar, a fi prezent în moment, poate fi foarte liniștitor și calmant.

Rugați-vă. Râdeți. Am urmat un curs despre stres anul acesta și aceasta a fost una din lecții. Puteți să vă faceți chiar o listă de lucruri care vă fac să râdeți: videoclipuri, glume, cântece, orice. Râsul în sine vă ajută să vă relaxați și la eliberarea de endorfine. 

Faceți yoga, mergeți la plimbare, luați niște aer proaspăt, mergeți pe afară. 

Dacă chiar vă simțiți foarte frustrați și supărați, puneți copilul într-un loc sigur și luați-vă 5-10 minute în care să vă reveniți. 

Noaptea, când copiii merg la somn și sunt foarte solicitanți, nu vă luptați cu cererile lor. Uitați de reguli și mergeți pe ceea ce vă spun instinctele. Lăsați copilul să adoarmă la sân, să adoarmă legănați, ținuți în brațe. Dormiți în același pat dacă e nevoie, este un lucru important. Dacă sunteți epuizați și acest lucru funcționează pentru voi, faceți-o. Nu funcționează pentru oricine. Hăniți bebelușul oricât cere, dacă asta încearcă să vă transmită. Nu vă simțiți vinovați sau rău. Nu veți forma obiceiuri proaste atunci când copilul nu se simte bine. Lucrul cel mai important din perioada asta este să vă iubiți copilul și să fiți acolo pentru el. 

Așadar, prin a învăța să fiți puternici și a învăța nevoile copiilor voștri, a le înțelege temperamentul creează o legătură puternică, vi se ascut instinctele, învățați să apreciați momentele bune și lucrurile bune din viață. Nu veți mai lua lucrurile de-a gata în viitor. Veți aprecia obiceiurile bune de somn, veți aprecia momentele când pusul la somn decurge lin, veți aprecia nopțile cu somn lung, somnurile perfecte peste zi, veți aprecia stările bune copilului vostru, chiar și propriile voastre stări bune. Nu veți putea să credeți ce se întâmplă în momentul în care copilul vostru va adormi singur. Veți putea aprecia timpul liber și timpul pentru voi, timp cu prietenii, timp cu partenerul vostru. Acestea sunt lucrurile pe care le considerăm normale și cu toții am învățat, în special în acest an, că sunt foarte multe lucruri pe care le luăm de-a gata. 

Acesta este beneficiul opusurilor, le experimentăm și ne ajută să ne deschidem ochii și să ne apreciem viețile. Când facem asta, avem parte de cea mai bună viață a noastră, de cea mai bună variantă a relațiilor noastre. Vremurile grele pot transforma viața într-una mai bună și mai dulce. 

Aduceți-vă aminte că ceea ce experimentează copilul vostru în aceste perioade este ceva natural, nu sunteți voi aceia care au creat obiceiuri proaste, nu voi sunteți de vină, nu ați eșuat cu nimic, nimeni nu poate controla ce se întâmplă. Ceea ce se întâmplă, de fapt, duce la progresul copiilor voștri. Este un lucru entuziasmant! Sper că ați reușit să învățați nevoile copilului vostru mai bine încât să puteți avea mai multă compasiune, atât pentru voi, cât și pentru copilul vostru. Sper că vă simțiți confortabil acum încât să vă urmați instinctele și să aveți mai multă încredere în voi. Sunteți niște mame grozave și faceți lucruri uimitoare pentru copiii voștri! 

Data viitoare când ne întâlnim vă voi povesti cum să construiți obiceiuri de somn în timpul salturilor mentale sau a erupțiilor dentare. Acestea sunt câteva din marile provocări, chiar și pentru mine. Aduceți-vă aminte că puteți să intrați pe grupul meu, Successful Sleep, pentru a învăța mai multe. Dacă vi se pare că ați încercat totul și vă simțiți blocați, vă pot oferi speranță și vă pot ajuta să readuceți somnul la normal prin programele mele. Accesați site-ul meu și programați un consult gratuit pe sweetslumbertime.com. Mulțumesc că m-ați urmărit! Vă urez o săptămână minunată!

Tradus de Mădălina Brencus